De zi cu zi. In orashul meu
Inca o saptamana.
Inca un weekend.
A venit si toamna. Si ploile.
S-au tampit si mai tare cretinii in trafic.
Dar daca saptamanile trecute am avut parte doar de incidente periculoase care m-au facut sa realizez ca pot sta linisita la stop si ma poate face un imbecil cu un Audi praf, zilele trecute am avut parte si de ceva momente amuzante.
Joi am vazut o scena geniala
De la Podul Marashesti spre Budapesta, strada cu o singura banda paralela cu linia de tramvai.
In general, jmecherii merg pe linie.
De data asta, in fatza mea, o printzesa cu o mashinuta superba (imi scapa marca, dar arata spectaculos), mergea ca toata lumea cu 2 km/h, dar in stilul ei, cu cativa centimetri pe linia de tramvai, desi avea loc o gramada in dreapta.
Apare si tramvaiul. Claxon. Inca unul. Inca unul.
Printzesa impasibila isi continua mersul de melc fara sa schitzeze macar ca ar vrea sa elibereze linia sau ca, macar, ar interesa-o ca sta tramvaiul dupa ea, ca asteapta oamenii. Ea vorbea la telefon si se dadea cu gloss.
Momentul de senzatia s-a petrecut cand vatmanul si-a luat avant si i-a zburat gratzios oglinda laterala! Ea, shocata, mai da si sa-si
Deschida portiera si o infige in tramvai.
Incepe sa tzipe, sa-si intinda capul pe geam ca o lebada.
"*Nenorocitule! Te dau in judecata! Tu stii, ma, cat costa mashina asta*?"
Vatmanul deschide si el usha lui si ii spune cu o voce ireal de calma:
"*Papushe, cauta-ma tu la depou, intreaba acolo de Nea Vasile. Si daca nu iti dau io banii pe oglinda, poate iti dau baietzii o m**e, sa mai mergi si altadata pe linie, la mishto*".
Blocaj total...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu